(II) Despre cauza morții revoluționarilor clujeni de la Fabrica de Bere.

(vezi postarea precedentă)

În continuare voi încerca să prezint cu cât mai multă obiectivitate cazurile de deces ale manifestanților clujeni din zona Fabricii de Bere.

Am încercat să mă documentez cât mai bine folosindu-mă de informațiile publice. Am spus şi înainte, nu dețin nici o informație exclusivă. Am avut la dispoziție Internetul şi Biblioteca Națională a României (București). Îmi cer scuze în avans pentru orice erori care pot apărea în cele ce urmează, precum şi celor cărora acest articol le trezeşte amintiri şi le lasă un gust amar.
Scriu asta ca un mic omagiu pentru cei care ar fi meritat mai multe zile de trăit. Măcar să mai fie pomeniți, după atâta amar de vreme după care multe guri rele mi-ar putea spune că „dezgrop morții”. Nu, fiindcă aceste cazuri nu au ajuns vreodată soluționate. Oare aceşti oameni nu mai merită nimic după ce şi-au pierdut suflarea?
Decesele pe care le voi prezenta în continuare sunt, din păcate, în mare parte foarte dilematice şi/sau prost studiate, după părerea mea. Prin articolul de față vreau să demonstrez că a fost vorba atât de o lipsă de cercetări în profunzime cât şi de o lipsă a dovezilor concludente de care ar fi fost nevoie. Dacă s-ar fi putut, aş fi arătat exact, pentru fiecare dintre cazuri, cine este făptaşul.

Lista decedaților, în ordinea în care aceştia apar pe pagina dedicată evenimentelor de la FDB de pe website-ul sareinochi.com:

■Borş Grigore (28 de ani): plagă împuşcată a capului,

Cercetările efectuate în cazul morții lui Borş Grigore arată că el a fost, aproape cu siguranță, lovit de un proiectil ricoşat din tăblăria unuia dintre autocamioane. Din raportul de constatare medico-legală, extrag fragmentul:

Aspectul plăgii (《stelat, delabrant》) ne duce la ideea unui cartuş deformat care sfâşie şi explodează oasele late ale craniului din zona parieto-occipitală stângă.

Acest fragment vine în sprijinul ideei că proiectilul era ricoşat.

Problema apare în momentul în care vedem că unghiul din care proiectulul l-a lovit este aproape orizontal. Statura lui Borş Grigore este, după menționarea din raportul medico-legal, de 185 de centimetri. Pentru ca acesta să fi fost lovit la cap (la 179 de centimetri de sol), din unghi aproape orizontal, chiar dacă de un proiectil ricoşat, este nevoie ca soldatul sau comandantul care a tras în acel moment cu arma să nu fi ochit spre farurile şi cauciucurile vehiculelor, care bineînțeles nu se află la 179 de centimetri de sol, ci spre capetele oamenilor sau spre şoferii din autocamioane.

Rămâne de văzut cine s-a lungit cu brațul ca să tragă cu arma la o asemenea înălțime de sol. Poziție nefirească pentru trăgători, atât pentru cei care dispuneau de pistoale cât şi pentru cei care dispuneau de o variantă a Kalaşnikovului.

■Szabo Ştefan (40 de ani): plagă împuşcată a toracelui,

Szabo Ştefan a fost omorât de gloanțele militarilor în timp ce se afla la volanul autoturismului său Dacia „Lăstun”. Pe un afiş-manifest, ridicat la Cluj-Napoca, redat pe website-ul sareinochi.com, era scrisă, printre altele, fraza următoare:

În maşina DACIA – 500 – LĂSTUN, a[u] tras Mr. BURTEA comandantul unităţii militare 01215 FLOREŞTI cu Căpitanul LĂZĂU, după ce a[u] tras în maşină au fugit la unitate cu maşina A-342.

(Vezi la Surse)

Autorul acestui afiş manifest este necunoscut şi deci nu poate fi luat drept martor. Din alte declarații rezultă că autoturismul se afla la mare distanță (aprox. 70 m.) de lanțul de trăgători. Aşadar, e o minciună faptul că soldații au tras din teama de a fi călcați de acesta cu maşina. Ei, sau Maiorul Burtea, sau Căpitanul Lăzău, sau poate Cocan, deşi nu îşi asumă participarea, au tras în autoturism din dorința de a ucide.

Înainte de a porni focul, în maşina lui Szabo Ştefan se afla, pasager, Rusu Gheorghe, care a sărit din autoturism chiar înainte ca militarii din dispozitiv să deschidă focul asupra sa. El a fost rănit la gleznă, ceea ce demonstrează că a fost în continuare vizat în ciuda faptului că încerca să fugă.

Numitul Szabo Ştefan prezenta mai multe leziuni pe corp, în ciuda faptului că a fost extrasă o singură rămăşiță de proiectil, foarte deformat şi cu circumferința răsfrântă spre exterior. Acest lucru îşi poate găsi explicația prin faptul că proiectilul a putut ricoşa de mai multe ori din tăblăria autoturismului, provocândui răni multiple. Totuși, probabil a fost vorba de mai mult de un singur glonț, deoarece proiectilul care i-a rămas în corp era tras dintr-un unghi aproape orizontal. Rezultă mai mulți trăgători dornici să ucidă, mai multe persoane periculoase în seara aceea în zona Fabricii de Bere.

Bietul bărbat a murit cu zile, deoarece nimeni n-a vrut să-i acorde primul ajutor sau să îl transporte la spital.

■Mişan Luminiţa Corina (21 de ani): plagă împuşcată a toracelui,

Din constatarea raportului medico-legal al Corinei Mişan reiese că a fost împuşcată din spate, în timp ce se arunca pe burtă în încercarea de a se proteja de gloanțele militarilor. Un soldat (din păcate, alt trăgător neindentificat), a tras la picioare încercând probabil să lovească farurile sau cauciucurile camioanelor. Sau să intimideze. Sau luase în vizor persoanele care se aruncau pe burtă. Dintr-un interviu acordat surorii sale, cu care se afla în coloana de manifestanți în acea seară, reiese că Mişan Corina a fost transportată în curtea imobilului din Calea Moților nr. 106, de unde cineva a dus-o la spital. Am găsit la un moment dat într-o carte (din păcate nu îmi aduc aminte în care) o declarație a unei asistente de la Spitalul din Cluj conform căreia un tată şi-a adus fiica de 16 ani la spital, împuşcată în torace, loc în care fata a şi decedat. În lipsă de alte victime de sex feminin din municipiul Cluj-Napoca (a mai fost ucisă şi Cristurean Rodica în Piața Libertății, însă aceasta a decedat pe loc), putem considera că este vorba de o greşeală şi că fata respectivă era de fapt Mişan Corina.

■Vălean Ioan (37 de ani): plagă împuşcată a capului,

Aici avem de-a face cu unul dintre cele mai intrigante cazuri, prin gravitatea crimei şi prin cât de puțin a fost aceasta investigată.

Am încercat să găsesc informații în cărți şi pe Internet, însă nu am găsit declarații care să facă referire la persoana lui Vălean Ioan. În lista urmaşilor de revoluționar nu se află rudele acestuia şi nici un interviu nu a fost acordat vreunuia dintre cunoscuții săi.

Vălean Ioan a fost împuşcat în cap printr-o tragere directă de către un autor necunoscut, în timpul primei rafale, situate între orele 18-19 ale zilei de 21 decembrie.

Cu toate acestea, nimeni nu poate spune cine e autorul unei asemenea crime imposibil de scuzat nici prin cele mai absurde metode.

Aici este clar că „executanții” însetați de sânge nu urmăreau să oprească vreo manifestație sau să susțină pe post vreun dictator, ci urmăreau doar să-şi satisfacă propriile dorințe psihopate.

Ori este vorba de maiorul Cocan, care lua în vizor manifestanții care îi păreau mai interesanți sau mai „urâți” (vezi declarațiile militarilor din U.M. 1457 Floreşti şi U.M. 1215 Floreşti din link-urile din surse), ori avem de-a face cu alți militari însetați de sânge încă de la primele ore ale confruntării (mai spre seară, e clar că un grup de mai mulți militari, care îşi făcuseră deja mai devreme „încălzirea”, s-au „distrat” împreună trăgând spre Dacia 500 în care se afla Szabo Ştefan).

■Nasc Gheorghe Adrian (32 de ani): plagă împuşcată a toracelui,

Un alt caz care mie mi se pare deosebit de grav prin faptul că unghiul de tragere este aproape perfect orizontal. Proiectilul provenea probabil dintr-o armă de mică putere (pistolul Tula-Tokarev al comandanților), deoarece nu a a avut energia necesară părăsirii toracelui în care a pătruns. Ştim deja că maiorului Cocan (care avea un astfel de pistol în dotare) i se punea din când în când pata pe câte un demonstrant..

(Vezi constatarea raportului medico-legal al lui Naşc Adrian în Surse)

A decedat în imobilul de pe Calea Moților nr. 106, după ce încercarea de a i se acorda primul ajutor a dat inevitabil greş.

■Pop Alexandru (42 de ani): plagă împuşcată a toracelui,

Deosebit de ciudat cazul lui Pop Alexandru. A fost împuşcat din spate, pe orizontală, dinspre stânga spre dreapta, imediat sub omoplatul drept (vezi constatarea raportului medico-legal). Este nefiresc faptul că, în astfel de condiții, glonțul i-a rămas în corp, cauzându-i bietului om moartea. E dificil de tras vreo concluzie cu privire la ce a făcut glonțul să lovească cu o putere atât de mică. E posibil oare ca Pop Alexandru să fi fost la peste 100 de metri de lanțul de trăgători, lovit de vreun glonț rătăcit?  Între intersecția Căii Moților cu strada Ilie Măcelaru, unde este de presupus că se aflau militarii, şi intersecția cu strada Mărginaşe unde se formează unghiul mort, este o distanță suficient de mare ca să explice puterea mică de acțiune a glonțului. Putem încerca să situăm rănirea lui undeva după ce coloanele de manifestanți au încetat să mai vină, iar strada era aproape goală. Pop Alexandru e posibil să fi ieşit în stradă complet nevinovat, fără vreo legătură cu evenimentele, şi să fi fost luat în vizor de la distanță de către un ucigaş necunoscut (din nou, dovadă că „executanții” nu erau nişte mieluşei şi nici nu erau doar speriați să ajungă traşi la răspundere). Mai rămâne posibilitatea ca Pop Alexandru să fi avut un rucsac în spate, care să fi atenuat din impactul glonțului. Din nou, nu am reuşit să găsesc mărturii cu privire la vătămarea lui.

A căzut pe jos, de unde a fost ridicat de către cineva care l-a dus în curtea imobilului de la nr. 106. Acolo a şi decedat.

■Chira Ioan (36 de ani): plagă împuşcată a abdomenului,

Cazul lui Chira Ioan este unul dintre puținele cazuri care a fost aprofundat destul de mulțumitor, în urma mărturiilor d-lui Laszlo Alexandru (să mă ierte dacă nu ar fi vrut să îl menționez) care vorbesc de posibilitatea existenței unui cuib de mitralieră amplasat pe platforma Fabricii de Bere. În urma acestei declarații s-au efectuat cercetări care conduc la ideea că victima a fost lovită de un proiectil ricoşat din peretele seminarului de vizavi de Fabrica de Bere. Declarația şi rezumatul cercetărilor sunt la Surse, în link.

Ciudată mi se pare constatarea din paragraful următor:

Orificiul de intrare al rănii fiind de 1/1 cm – mai mare decât 7,62 mm, cât ar fi fost dacă victima ar fi fost împuşcată direct, de la o distanţă relativ mică, sub 10 m – şi, în plus, orificiul de ieşire fiind descris drept plagă cu numeroase franjurări, rezultă, fără nici un dubiu, că avem de a face cu un proiectil ricoşat care a produs o rană mai mare decât uzual – fiind deformat – la intrarea în corp, şi traversându-l, tocmai datorită deformării, a antrenat o cantitate mai mare de ţesut ca de obicei, explodând spre exterior în formă delabrantă. Proiectilul deformat a produis leziuni mult mai grave decât în mod normal – într-o împuşcare directă – motiv pentru care Ioan Chira, deşi operat, a decedat în 23 decembrie 1989, nemaiputând fi salvat.

Faptul că, în acest paragraf, o plagă cu orificiul de intrare 1/1 şi cel de ieşire 3/3 este descrisă ca fiind „mai gravă decât în mod normal – într-o împuşcare directă” mi se pare anormal în situația în care mulți alți manifestanți care au prezentat plăgi asemănătoare ca dimensiuni au fost considerați împuşcați direct. (Vezi Ballai Zoltan Csaba, orificiu de intrare 1/1 şi orificiu de ieşire 3/4)

A fost dus la Clinica de Chirurgie I, unde a decedat pe data de 23 decembrie în urma unei operații nereuşite sau prin care, oricum, nu s-au putut îndepărta resturile de proiectil rămase în corp.

■Ballai Zoltan Csaba (18 ani): plagă împuşcată subclaviculară,

Alt caz deosebit de tragic este cel al decesului lui Ballai Zoltan Csaba, în vârstă de doar 18 ani. În constatarea raportului medico-legal se vorbeşte despre o plagă împuşcată de dimensiuni 1/1 la orificiul de intrare şi 3/4 la orificiul de ieşire, dimensiuni mari care pot indica un proiectil deformat, în ciuda faptului că, în acelaşi document, scrie că a fost vorba de „o tragere directă care nu implică nici un ricoşeu”. În suportul acestei teorii vine, totuşi, faptul că proiectilul a cauzat zdrobirea omoplatului (fiind os lat) care a fost propulsat înafara corpului, creend un orificiu de ieşire de dimensiuni mult mai mari decât în mod obişnuit.

Direcția de tragere perfect orizontală, precum şi localizarea plăgii (deasupra inimii) indică faptul că Ballai Zoltan Csaba a fost ochit de către un trăgător care îşi dorea, clar, să-i provoace moartea (vezi la Surse declarațiile militarilor asupra maiorului Cocan, care lua diferiți manifestanți în vizor).

A fost ridicat de pe caldarâm şi dus în imobilul de la numărul 106. Persoanelor de față le-a fost teamă să îl ducă la spital, unde îşi imaginau că e posibil să se omoare răniții, aşa cum s-a întâmplat în Timişoara. Au încercat să îl bandajeze, însă nu a funcționat. După 2 ore, a decedat în chinuri cumplite. Nu se ştie sigur cine l-a rănit.

■Smical Dinu Adrian (28 de ani): plagă împuşcată a capului.

Smical Dinu Adrian a ajuns împușcat în ochiul drept în condiții destul de bine stabilite. O declarație care priveşte momentul împuşcării sale se găseşte în articolul de pe site-ul sareinochi.com:

Consecinţa directă a acestei trageri (momentul în care militarii au deschis foc asupra Daciei 500 în care se afla Szabo Ştefan -n.r.) a fost moartea prin împuşcare a unui manifestant („lovit în ochi, aşa am văzut că a fost împuşcat”) şi rănirea altuia („era cu mâna sus şi un cartuş l-a lovit în palmă sau în degete”). Persoana împuşcată în ochi este Smical Dinu Adrian (vol. I, pag. 212 – 213) (al cărții 《Împuşcați-i că nu-s oameni》-n.r.), ceea ce situează ora morţii sale în jurul orei 20.00. Nu am reuşit să identificăm persoana rănită în palmă sau la degete.

Dimensiunile mari ale orificiului de intrare (3/3cm), precum şi faptul că vorbim de o plagă oarbă a capului, duc la constatarea că a fost vorba de un proiectil ricoşat mai curând decât de un proiectil lansat dintr-o tragere directă, indiferent de arma cu care s-ar fi tras (aşa cum este sugerat în constatarea raportului său medico-legal care, alături de documentele multora dintre celelalte victime, prezintă greşeli de simplă logică).

Din nou, nu înțeleg din ce motiv militarii au deschis în acel moment focul asupra autoturismului neprotejat şi asupra persoanelor din apropiere. Dacă stăm să o luăm aşa, nu înțeleg din ce motiv se aflau militarii în acea seară pe Calea Moților, înarmați până în dinți.

Surse:

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s